Dacă te mai gândeşti la teoria lui McCarthy, îţi dai seama uşor că “cei patru P” îşi fac cu greu loc în ziua de azi. De cele mai multe ori ai deja Produsul sau serviciul, cu tot cu Preţul stabilit şi tot ce îţi mai rămâne de făcut este să îl promovezi. Super. Până şi Plasamentul a ajuns să fie integrat în promovare (mai ales dacă iei cazul serviciilor). Asa că ce rămâne din marketing? Promovarea… şi spre promovare se îndreaptă eforturile departamentului de marketing. Rămâne să dezvolţi promovarea pe câte nivele eşti capabil şi ajungi să numeşti planul de promovare, plan de marketing.
E decembrie şi ar trebui ca planificările pentru anul următor să fie gata (asta dacă eşti te ţii de cărţile vechi, care până acum şi-au dovedit corectitudinea). Ce faci tu cu planul făcut în noiebrie la vară? Mari şanse să fie total depăşit. Cum să nu îl faci? Cum să îl faci bine dacă nu are constanţă? Ideile splendide au nevoie de timp să fie implementate. Cât să adaptezi pe parcurs şi cât poţi gândi în viitor? Când trăim în nişte pieţe hipercompetitive, mânuţele sus cine e pentru stabilirea planului de promovare, în funcţie de obiectivele SMART stabilite de companie.
Cum să dea rezultate promovarea când are ca unic obiectiv creşterea vânzărilor? Extinzi piaţa? Eşti eficient (lulz)? Ai viziune?
Întrebările nu sunt retorice, chiar nu le ştiu răspunsul. Chiar întreb: ce faci ca să te ţii de piată?
Milestone-urile ar trebui să aibă un rol mai important pentru că ce e valabil azi, riscă să nu mai fie valabil în seara asta.
Marketing-ul trebuie redefinit.
E o comparaţie care îmi tot vine în minte: ADvertising-ul şi PR-ul sunt ca sânii cu şi fără sutien. Desigur că e plăcut să îi vezi în sutien, şi cu cât mai multe sutiene cu atât mai bine, şi cu cât sunt mai drăguţe, mai colorate, cu atât mai multă dorinţă.