E o comparaţie care îmi tot vine în minte: ADvertising-ul şi PR-ul sunt ca sânii cu şi fără sutien. Desigur că e plăcut să îi vezi în sutien, şi cu cât mai multe sutiene cu atât mai bine, şi cu cât sunt mai drăguţe, mai colorate, cu atât mai multă dorinţă.
E frumos să îi priveşti, arată ca un cadou, frumos împachetat, gata să fie dăruit. Te fac curios, vrei să vezi ce e acolo, ce gust au, eventual să fii primul din grupul tău de prieteni care încearcă, recomandă.
Uneori exagerez.
Long live PR şi free Boobs.
Dar daca vrei sa îi păstrezi pentru mai mult timp? Dacă urmăreşti o relaţie pe termen lung cu tipa (să o numim “compania”), nu ai vrea să îi vezi mai întâi fără fundiţe, fără elastice care să îi ţină drepţi, atrăgători?
Parcă ai vrea să vezi exact cum sunt, să înţelegi cum au ajuns la forma aia, să vezi dacă ţi se potrivesc pentru viitor. Dacă i-ai vedea şi fără sutien, parcă ai avea mai multă încredere să o abordezi. Sunt mai puţine şanse să găseşti şosete în sutienul ei. De aia în PR, vorbim de încredere, de transparenţă. Sigur că există riscul unor surprize, dar şansele sunt de partea ta. Aşadar, jos sutienele şi scoateţi PR-ul în faţă.
Don’t get me wrong: I also like boobs in bras, dar doar aşa … pentru o aventură 
Odată cu închiderea cotidienelor locale, în care apariţia unui articol sau preluarea unui comunicat de presă era aproape sigură, se aşteaptă dezvoltarea unor soluţii de implementare a strategiilor planificate. Cum aşa? A stat cineva aiurea până acum?
